Cum depui plângere pentru o fraudă cu criptomonede în România

Dacă ai fost înșelat cu criptomonede, fă două lucruri în aceeași zi: depune plângere penală la poliție sau la parchet și publică adresele de portofel către care ai trimis banii.

Plângerea deschide dosarul penal. Publicarea adresei are efect imediat: adresa devine vizibilă pentru echipele de conformitate ale exchange-urilor, pentru investigatori și pentru următoarea persoană care e pe punctul să transfere. Sunt două acțiuni diferite și niciuna nu o înlocuiește pe cealaltă.

Primele ore contează mai mult decât orice altceva. Cu cât mai repede sunt documentate adresele și hash-urile, cu atât mai mare șansa ca un exchange să blocheze fondurile.

Ce trebuie să știi

• Plângerea penală se depune la orice unitate de poliție sau direct la unitatea de parchet competentă. Este gratuită și nu ai nevoie de avocat.
• Petiția online de pe site-ul MAI nu este plângere penală. MAI și Poliția Română numesc acel canal secțiunea de petiții, iar MAI precizează explicit că urgențele nu pot fi semnalate prin site sau e-mail — pentru acestea se apelează 112.
• Conform art. 289 din Codul de procedură penală, o plângere trimisă în formă electronică îndeplinește condițiile de formă numai dacă este certificată cu semnătură electronică. Un e-mail nesemnat digital nu este o plângere depusă.
• Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) intervine când în spate există un grup infracțional organizat. Nu este un ghișeu la care se prezintă victima individuală.
• ASF nu îți recuperează banii — și nu te sună. Escrocii falsifică apelul ca să apară pe ecran chiar TelVerde-ul Autorității, 0800 825 627. ASF scrie pe propriul site că nu apelează consumatorii de la acest număr.
• Fără adrese de portofel, hash-uri de tranzacție (TXID) și capturi complete, dosarul rămâne fără material.

Ce faci în primele ore

Nu mai trimite nimic. Aproape toate victimele fac o ultimă plată, pentru că li se spune că mai lipsește ceva ca să poată retrage: un comision de retragere, o „taxă AML", un impozit care nu există. ASF descrie exact acest tipar în avertizarea despre escrocheriile de tip „grup de investiții" pe WhatsApp și Telegram. Banii aceia nu se mai întorc niciodată.

Apoi, în această ordine:

1. Copiază adresele de destinație și hash-ul (TXID) fiecărei tranzacții. Le găsești în istoricul portofelului sau al exchange-ului. Este cea mai importantă informație din tot dosarul.
2. Fă capturi de ecran înainte să dispară totul. Conversațiile complete de pe WhatsApp sau Telegram, profilul care te-a contactat, site-ul platformei, panoul în care vedeai profiturile presupuse. Aceste site-uri se închid în câteva zile.
3. Anunță banca, dacă la un moment dat ai făcut un transfer bancar sau o plată cu cardul.
4. Anunță exchange-ul de pe care ai trimis, ca să marcheze adresa destinatară.
5. Depune plângerea penală.

Unde depui plângerea

Poliția Română — orice unitate de poliție

Te poți adresa oricărei unități de poliție, de obicei celei de la domiciliu. Mergi cu buletinul și cu tot materialul, tipărit sau pe un stick. MAI spune același lucru pe propriul site: adresează-te de îndată celei mai apropiate unități de poliție, iar organul de urmărire penală se sesizează prin plângere sau denunț, conform art. 288 și următoarele din Codul de procedură penală.

Descrie faptele cronologic. O plângere care spune doar „am fost înșelat pe internet" nu susține nicio cercetare.

Parchetul

Plângerea se poate depune și direct la unitatea de parchet competentă. Merită știut de ce. MAI răspunde public, cu cuvintele lui: șefii ierarhici ai polițiștilor nu pot să dea îndrumări sau dispoziții privind cercetarea penală, procurorul fiind singurul competent în acest sens. Dacă mai târziu ai impresia că dosarul stă pe loc, plângerea către comandantul secției nu are efect. Te adresezi procurorului din unitatea de parchet unde este înregistrat dosarul.

DIICOT

DIICOT investighează infracțiunile de criminalitate organizată. Competența ei se activează în funcție de încadrare și de existența unui grup infracțional organizat — nu de faptul că paguba a fost în cripto.

Practic: depui plângerea la poliție sau la parchet, cu adresele și hash-urile în ea. Dacă materialul arată o rețea, dosarul ajunge unde trebuie.

Ce documente strângi

• Adresele de portofel către care ai trimis
• Hash-ul (TXID) fiecărei tranzacții, cu data și ora
• Capturi de ecran ale conversațiilor complete, netăiate
• URL-ul exact al platformei, al profilului sau al reclamei
• Extrase de cont, ordine de plată, dovezi de cumpărare a criptomonedelor
• Numele, telefoanele și e-mailurile de la care ai fost contactat
• O cronologie scrisă: primul contact, fiecare plată, ultimul contact

Verifică înainte să plătești — registrele ASF

Asta e util înainte, nu după.

Autoritatea de Supraveghere Financiară are o secțiune „Atenție la entități neautorizate!" și Registrul A.S.F. — Registrul instrumentelor și investițiilor financiare, public și gratuit. ASF cere exact verificarea care contează: uită-te la diferența dintre denumirea entității care operează platforma și denumirea comercială, brandul de pe site. La aceste scheme cele două aproape niciodată nu coincid.

Al doilea filtru: din 1 iulie 2026, serviciile cu criptoactive pot fi prestate în UE doar de furnizori autorizați conform Regulamentului MiCA. O platformă care nu apare în niciun registru european nu e o oportunitate.

Și un detaliu pe care puțini îl știu. Escrocii folosesc o aplicație care generează fraudulos apelul, așa că pe ecranul tău apare chiar TelVerde-ul Autorității, 0800 825 627. ASF scrie negru pe alb că nu apelează consumatorii de la acest număr și nu cere nimănui să direcționeze bani către platforme. Numărul afișat nu dovedește nimic.

Pentru sesizări, ASF răspunde la 0800 825 627 și la [email protected] — numerele pe care le suni tu, nu cele de la care ești sunat.

De ce ASF nu este locul unde se rezolvă cazul tău

Confuzia asta costă săptămâni.

ASF este autoritate de supraveghere. Poate avertiza public, poate sesiza la rândul ei organele de urmărire penală. Nu deschide dosar penal, nu ridică date de la un exchange și nu îți întoarce banii în cont.

Ruta care poate produce un rezultat este cea penală: poliție sau parchet, cu adresele și hash-urile în plângere.

Îmi recuperez banii?

Uneori. Mult mai rar decât se promite.

Totul depinde de un singur lucru: dacă fondurile ajung la un serviciu cu obligații de conformitate — un exchange centralizat, un procesator de plăți — înainte să fie dispersate. Dacă ajung acolo și există plângere depusă, există o cale. Dacă trec prin mixere, calea se îngustează foarte mult.

Nimeni nu-ți poate da serios un procent. Cine ți-l dă la telefon, fără să fi văzut o singură tranzacție, îți vinde ceva.

Atenție la ofertele de „recuperare a fondurilor"

ASF cere ceva foarte precis în avertizarea ei: refuză categoric orice solicitare de plată suplimentară, chiar dacă este justificată prin promisiunea recuperării fondurilor. Nu e o formulă de precauție. Este descrierea unei a doua scheme.

Apelul vine la câteva săptămâni. Uneori se prezintă drept avocați, uneori spun că au contacte la un exchange sau în poliție. Cer o plată în avans, o „taxă de dosar" sau acces la distanță pe calculator.

Este aceeași rețea, sau cineva care a cumpărat lista victimelor. Semnele nu se schimbă:

• Ei te contactează pe tine
• Cer bani înainte să facă orice
• Garantează rezultatul
• Pretind că au relații interne

Depunerea plângerii este gratuită, iar nicio instituție a statului român nu cere plată în avans pentru a-ți întoarce banii.

De ce să publici adresa

Dosarul penal merge în ritmul procedurii. Raportul public are efect imediat.

Când publici adresa, hash-ul și site-ul pe Chainabuse, înregistrarea devine accesibilă echipelor de conformitate ale exchange-urilor, investigatorilor și oricui caută acea adresă înainte să transfere. Chainabuse este gratuit, deschis tuturor și grupează raportările despre aceeași adresă — cazuri izolate devin un tipar vizibil.

De multe ori cel care scapă nu e cel care raportează, ci cel care caută două săptămâni mai târziu și găsește avertismentul.

Întrebări frecvente

1. Unde depun plângere pentru o fraudă cu criptomonede în România?

La orice unitate de poliție sau direct la unitatea de parchet competentă. Plângerea e gratuită și nu necesită avocat. Ia actul de identitate, adresele de portofel, hash-urile tranzacțiilor și capturile de ecran.

2. Petiția online de pe site-ul Poliției sau al MAI este plângere penală?

Nu. MAI numește acel canal secțiunea de petiții și precizează că urgențele nu pot fi semnalate prin site sau e-mail. Plângerea penală se depune la poliție ori la parchet; trimisă electronic, trebuie certificată cu semnătură electronică.

3. Ce trebuie să conțină plângerea?

Numele, codul numeric personal și domiciliul tău, descrierea faptei, autorul dacă îl cunoști și mijloacele de probă. La o fraudă cripto, probele sunt adresele de destinație, hash-urile cu dată și oră, conversațiile complete și URL-ul platformei.

4. Cazul meu ajunge la DIICOT?

Doar dacă încadrarea și materialul indică un grup infracțional organizat. Nu depui plângerea direct acolo pentru că paguba a fost în criptomonede. Depui la poliție sau la parchet, iar repartizarea se face după competență.

5. ASF îmi poate recupera banii?

Nu. ASF supraveghează piața financiară, publică avertizări și poate sesiza organele de urmărire penală, dar nu conduce urmărirea penală și nu returnează fonduri. Registrele ei sunt utile înainte de plată.

6. Dosarul nu avansează. La cine mă adresez?

La procurorul de caz din unitatea de parchet unde este înregistrat dosarul. Procurorul este singurul competent să conducă cercetarea penală; șefii ierarhici ai polițiștilor nu pot da dispoziții în dosar.

7. Raportarea pe Chainabuse înlocuiește plângerea penală?

Nu, sunt utile amândouă. Plângerea deschide dosarul penal în România. Raportul pe Chainabuse face adresa imediat vizibilă pentru exchange-uri și investigatori din orice țară.